Tereremul din dumbravă

 

Lasă-mă un bob zăbavă,
În surdină să ascult,
Tereremul din dumbravă
Cu emoții de demult.
 
Cât o batere din gene,
Suspendat pe un cuvânt,
Mă cuprinde o minune
Din văzduhul tremurând.
 
Curge-n armonie versul
Dezgolind acest penel,
Ce animă tereremul
Clătinat de-un vânt rebel.
 
Dintr-o altă plămădeală
Iaca iese la iveală,
O sclipire de lumină
Licărită în surdină.
 
Însă vântul o destramă
În văzduhul infinit,
Ce-l străbate fără urmă
Din apus în asfințit.
 
Cât o batere din gene,
De la Est la Vest mereu,
Soarele pătrunde alene
În dumbravă, teleleu.

Să ne unim!

Valiza cu strofe..

Români de pretutindeni
Să dăm dovadă iar!
Că faptele de vitejie
N-au fost scurse în zadar.

Uniţi din nou sub tricolor
Pe buchetul ţării noastre
Într-un prezent răscolitor
Zdrobit de vreme şi-ncercare.

Dorinţa aprigă şi sfântă
Al unui viitor mai bun
De-atâtea ori întunecată
De glasul roţilor de tun.

Simbolul sângelui jertfit
La Adunarea Naţională
Întreg poporul a unit
Înfăptuind unirea cordială.

Acum, ca şi atunci
Cu aceeaşi simplitate
Dar fără micile opinci
Să-nfăptuim nobile fapte.

Într-un prezent care vibrează
În ţara munţilor Carpaţi
Un singur lucru mai contează,
Să fim cu toţii fraţi.

Din toate colţurile ţării
Cu demnitatea naţională-n suflet
Din nou să ne unim cu toţii,
Să-nfăptuim al patriei afet.

Mânaţi de unitate
Să luăm glas din poezie
Dorinţa de dreptate.
Dorinţa de frăţie.

Vezi articol original

Miroase a condei

Curg anii ca nispul
Mirosind a veacuri,
Sub bolta ce cu timpul
Se schimbă-n anotimpuri.
 
Coboară gândul din peniță
Mirosind a litere,
La primul ceas de dimineață
Într-un spectacol de culoare.
 
La jumătatea lui Gerar
Dezvălui în priviri tăcute,
Cuvinte ascunse-n buzunar
La capătul de noapte.
 
În vântul șui și geruit,
Gândul însetat de rime
Miroase a condei tocit,
Îmbătrânit de vreme.

Lacrimi de cerneală

În urbea mea natală,
Printre străini grăbiți,
În lacrimi de cerneală
S-au perindat poeți.

Au coborât adânc în călimară
Flămânzi de rime din trăiri,
La ce-a fost odinioară
Dezbrăcându-se de gânduri.

La primul colț al străzii
Povețe dulci-amare,
În pântecele vremii
Prin suflete-s năvălitoare.