Tereremul din dumbravă

 

Lasă-mă un bob zăbavă,
În surdină să ascult,
Tereremul din dumbravă
Cu emoții de demult.
 
Cât o batere din gene,
Suspendat pe un cuvânt,
Mă cuprinde o minune
Din văzduhul tremurând.
 
Curge-n armonie versul
Dezgolind acest penel,
Ce animă tereremul
Clătinat de-un vânt rebel.
 
Dintr-o altă plămădeală
Iaca iese la iveală,
O sclipire de lumină
Licărită în surdină.
 
Însă vântul o destramă
În văzduhul infinit,
Ce-l străbate fără urmă
Din apus în asfințit.
 
Cât o batere din gene,
De la Est la Vest mereu,
Soarele pătrunde alene
În dumbravă, teleleu.
Anunțuri

3 gânduri despre „Tereremul din dumbravă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s